• office@federatiaromilor.org

Romanipen politic și civic

PENTRU UN ROMANIPEN POLITIC – UNUL CE NE UNEȘTE DIFERENȚELE

DEMNITATE, RESPONSABILITATE, SOLIDARITATE, AUTONOMIE CULTURALĂ

Considerăm că primul semnal de maturizare politică a elitelor și politicienilor romi este formarea de coaliții și practicarea lucrului în comun în complementaritate nu în competiție, dincolo de diferențele și orgoliile personale și/sau cele ideologice. 

Schimbarea percepției și relației cu propria noastră comunitate, dar nu numai, este cea mai importantă. 

Pe parcursul ultimilor 26 ani de autoorganizare a romilor am încercat și experimentat diferite forme de coalizare dar și de competiție. În ciuda eforturilor de luptă împotriva rasismului față de romi, a eforturilor de adoptare a politicilor sociale de incluziune și a existenței mecanismelor de reprezentare a minorităților naționale, asistăm la o creștere a intoleranței și a rasismului față de romi, exprimat inclusiv în funcționarea instituțiilor statului.

La perpetuarea acestor prejudecăti au contribuit, în egală măsură, atât societatea românească, cât și cea romă. La acest status quo a contribuit și parte din elita socială, economică, intelectuală și de reprezentare civică și politică a romilor, care, prin lipsa de responsabilitate și viziune, orgolii sau interese personale, nu au reușit să pună binele comun în fața binelui privat. Adică, NOI TOȚI!

Spectacolul mediatic a scos și mai mult în evidentă “tarele” noastre. Capitalul de recunoaștere simbolică a liderului “tradiţional”, folosit, din păcate, în ultimul timp, doar pentru a reprezenta propriile interese: suita de “regi” internaționali și locali, “prinţi”, “împăraţi”, “preşedinţi”, “guvernatori ai tuturor romilor” sunt numai câteva dintre exemple.

Toate acestea au condus la lipsa în rândul unor membrii ai poporului nostru a reperelor de identitate și demnitate, internalizarea prejudecăților până la ura față de propriul popor.

Crearea premizelor pentru negocierea internă a unui CREZ comun este o altă motivație a membrilor FeDeR, pornind de la premiza că fără o societate civilă puternică nu putem avea nici reprezentare politică consistentă dar nici o mișcare socială. 

Pentru ce?

Federația Democrată a Romilor din România s-a înființat din dorința membrilor de a apăra și reprezenta mai eficient interesele și drepturile comunităților de romi din România. Prin aceasta, vrem să contribuim la o Românie ce devine mai bună pentru toți cetățenii săi.

Pentru a ne apropia și proteja comunitățile de romi și toți membrii săi inclusiv copiii și femeile

Pentru ca instituțiile statului să funcționeze corect și echitabil pentru toți cetățenii români, inclusiv cei de etnie romă

Pentru sprijinirea și promovarea unei noi elite politice și civice centrată pe nevoile comunității și nu pe interesele individuale, care să activeze în comunitate pentru comunitate

Pentru cultivarea demnității și echității în manifestarea identității rome în spațiul public și privat

Pentru promovarea si dezvoltarea tuturor drepturilor care țin de autonomia culturală dată de statutul de minoritate națională a romilor

Pentru a ieși din cușca discursului de victime permanente

Pentru schimbarea viziunii despre romi ca resursă importantă a țării, contributori la dezvoltarea acesteia

Cum?

Nimic pentru romi fără romi la masa de dialog, de la nivel local până la nivel internațional.

Prin dialog și negociere cu autoritățile locale, naționale și internaționale

Prin protest atunci când dialogul și negocierea nu sunt posibile

Prin mobilizarea comunităților de romi în jurul unor nevoi comune, colective

Prin solidaritate cu alte organizații ale societății civile și mișcări sociale rome și nerome

Prin promovarea cooperării cu structuriile asociatiative ale romilor și alte entități reprezentative ale romilor (ONG-uri ale romilor, grupuri de inițiativă, lideri de opinie romi, lideri formali și informali ai romilor, s.a.) în vederea întăriri capacității de dialog cu reprezentanții guvernamentali în beneficiul comunităților cu romi.

Prin crearea de spații de dialog și dezbatere pe teme de actualitate

Prin cultivarea și întărirea memoriei colective a romilor cu accent pe robie, holocaust și autoorganizare

Prin promovarea înființării și crearea de instituții culturale rome (muzeu, teatru, televiziune etc.)

Prin promovarea producției culturale rome

Prin promovarea limbii romani în şcoală, în comunitate şi în societate, la toate nivelele spatiului public

Ce ne ține împreună 

Respectul reciproc pentru experiența și expertiza acumulată

Credința că toate și toți vrem binele poporului rom

Lecția istoriei recente că împreună însemnăm mai mult decât separat

Energia noastră creatoare și de acțiune nu este folosită pentru a lupta împotriva altor lideri și lidere rome, ci împotriva ”dușmanului comun” – RASISMUL

Spritul critic între noi pe idei și acțiuni, NU ATAC LA PERSOANĂ

Respectul față de fondatorii și fondatoarele autoorganizării romilor

Responsabilitatea față de poporul rom și faţă de generațiile viitoare

Rromanipen-ul reconstruit, inclusiv

AUTONOMIE INDIVIDUALĂ, CULTURALĂ ȘI ECONOMICĂ

Prioritățile FeDeR pentru 2018-2020

Obiective:

Responsabilizarea statutului pentru aplicarea și respectarea drepturilor individuale și colective (ca minoritate națională) ale romilor

Mobilizarea și responsabilizarea romilor pentru respectarea drepturilor individuale si colective

Combaterea rasismului față de romi

 

Autonomie individuală

Fără un popor educat vom rămâne la mariginea societății!

Cetățeni care nu există - Actele de identitate și de proprietate

Combaterea rasismului față de romi

O elită nouă, responsabilă, ce cooperează

Autonomie culturală

Autonomie economică

Anexă: Argumente pentru alegerea priorităților FeDeR

Investiția resurselor noastre limitate de timp și cele materiale, trebuie să se concentreze pe nevoile comunităților în numele cărora vorbim.

Conform ultimului recensământ[1], în România se află 621.573 de etnici romi, adică aproximativ 3% din populație, dintre care majoritatea trăiește în mediul rural. Aceste cifre sunt contestate de alte surse, care estimează între 6 și 12%. Pe teritoriul României se găsesc 348 de unități teritorial administrative cu populație romă între 10-30%. Punctul de Contact pentru Romi al Guvernului României, a inventariat un număr de 577 de localități în care procentul romilor este mai mare de 10%.

Conform recensământului, 63% din populația romă trăiește în comune în timp ce 37% locuiește în orașe.

Populația romă este una tânără, peste 68% având până în 35 de ani.

Analizând distribuția teritorială a acestora se constată o concentrare ridicată în centrul Transilvaniei (județul Mureș, Brașov, Sibiu), urmată de județele din nord-vest (Sălaj, Satu Mare, Bihor, Cluj) și din vest (Arad, Timiș, Caraș Severin) și nu în ultimul rând de sudul țării (Dolj, Giurgiu, Călărași, Brăila).

Cei mai mulți romi din mediul urban sunt concentrați în București și împrejurimi.

Autonomie individuală

Fără un popor educat vom rămâne la marginea societății!

Cu o populație tânără, dar care datorită istoriei, a politicilor de asimilare dar și a incapacității sistemului de educație de a furniza calitate și incluziune, ne confrumtăm cu situații tragice pe care, până acum nici statul român dar nici noi, romii, nu am reușit sa le diminuăm.

Conform ultimelor cercetări analfabetismul la romi este alarmant, reprezentând 30% din totalul analfabeților din România, de 10 ori mai mare decât la orice alt grup etnic. Raportat la numărul total de romi declarați, 14% s-au declarat analfabeți, dintre acestea 11,3% bărbați și 17% femei. Cei mai afectați romi sunt cei din categoria de vârsta 14 -45 ani, dinte aceștia, actuali și viitori părinți.

Aprope 20% dintre romi nu au fost niciodată într-o forma de învățământ conform Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale. Un număr semnificativ de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani nu sunt înscriși în sistemul de învățământ, iar pentru copii cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani există un număr mare de localități în care peste 50% dintre copii nu urmează cursurile unei școli din sistemul de învățământ. Rezultatele de mai sus scot în evidență probleme mari care pot apărea în perioada imediat următoare în inserția pe piața forței de muncă a unui număr semnificativ de persoane datorită nivelului scăzut de pregătire în exercitarea unei meserii.

Abandonul școlar are ca și cauze principale mediul neprietenos din școli (vezi Roma Education Fund) lipsa infrastructurii școlare precum și condițiile de locuire datorate veniturilor scăzute din familie.

Cetățeni care nu există - Actele de identitate și de proprietate

Conform ultimelor date furnizate de Evidența Populației, 500.000 de persoane nu posedă acte de identitate. Punctul Național de Contact pentru Romi, pe baza răspunsurilor de la Instituțiile Prefectului estimează că numărul romilor este de 5.598 fără certificate de naștere și 159.248 fără acte de identitate, reprezentând aproape 35% din total. Unul dintre obstacole în obținerea cărților de identitate este obligativitatea domiciliului, înregistrării într-un spațiu locativ.

Fără acte de identitate, accesul la drepturi de bază precum educație, sănătate, libera circulație este îngrădit.

Lipsa actelor de identitate atrage după sine consecințe și în dobândirea actelor de proprietate. Astfel legătura toxică dintre actele de proprietate, existența unui domiciliu și actele de identitate creează premizele manifestării unui rasism sistemic al autorităților față de romi. Una dintre consecințele cele mai acute este valul de evacuări din comunități de romi.

În anul 2017, FeDeR a intervenit în 5 cazuri de evacuare și în parteneriat cu Uniunea Juriștilor Romi a asistat 90 de familii în instanță. Acestea au fost cazurile în care cooperarea și complementaritatea cu colegi din Parlament, ANR și CNCR a funcționat cel mai bine.

Combaterea rasismului față de romi

Identitatea romă este de secole, una stigmatizată de ceilalți, dar, mai grav, este că tinerii și tinerele romi/e nu îşi mai asumă identitatea. Esențialismul în a defini ce înseamnă a fi rom adevărat sau nu, îi îndepărtează până și pe cei și cele ce ar vrea să își asume public această identitate. Rămânând prizonieri ai definiției identității rome pe care am primit-o de la ceilalți (stăpânii de robi ce ne-au numit după meseriile pe care le prestam pentru ei sau a acelor cercetători ce ne-au spus care sunt tradițiile, sau a unor lideri ce ne spun cum trebuie sa fim ca rome și romi) riscăm ca din ce în ce mai mult să îi îndepărtăm pe cei tineri de ceea ce ar putea să fii rom în societatea modernă, contemporană.

Cultivarea demnității în manifestarea identității rome nu poate fi de succes fără combaterea rasismului față de romi prin promovarea unor modele, prin educarea publicului larg despre istorie, prin educația în școli despre istorie și toleranță.

Ultimele studii ne arată că 30% din populația României consideră că romii nu au nicio contribuție la cultura națională iar 16% încă cred că infracționalitatea face parte din sângele romilor. 19% sunt de acord ca romilor să nu le fie permis accesul în unele restaurante sau cluburi.

O elită nouă, responsabilă, ce cooperează

În ultimii 10 ani, suntem pe scena publică, în reprezentare și în opinia publică, aceleași persoane. Una dintre cauzele acestui fapt este lipsa grijii față de crearea unei noi generații ce să continue munca, diferit. Chiar dacă tineri și tinere au intrat în organizațiile noastre, au învățat din păcate, să nu lucreze împreună.

Autonomie culturală

Au trecut de la revoluția din Decembrie 1989, 28 de ani și manualele de istorie nu includ contribuția romilor la istoria României, sau informații despre sclavia de 5 secole, sau despre holocaustul romilor. Nu avem un muzeu al romilor, centru de documentare sau un teatru, existând foarte puține spații publice în care atât neromii cât și romii să cunoască mai bine cine au fost romii.

În ciuda dobândirii statutului de minoritate națională, noi romii, nu am reușit să cerem toate drepturile colective ce curg din acest statut. De aceea, limba romani nu este suficient folosită în școli, nu avem muzeu, centru de documentare, teatru sau radio.

Autonomie economică

Dincolo de motivele morale pentru a nu discrimina între romi și restul populației, discriminarea are și un cost major pentru societate, anume pierderea unei forțe de muncă importante, nevoia de susținere din partea societății sau a statului către cei ce nu ajung în situația de a se întreține singuri, periclitarea creșterii economice viitoare și a sustenabilității sistemului de pensii. În plus, marginalizarea socială crește riscul de radicalizare politică.

Nivelul de trai al populație rome este mult sub cel al populație ne-rome, fie că vorbim de populație angajată în câmpul muncii, de venituri sau de nivel de sărăcie.

În ceea ce privește ocupația, cea mai mare parte a romilor apar ca fiind șomeri (30%), urmați de cei ce lucrează în gospodărie (20%) și de cei aflați în munci ocazionale.

 Prin comparație românii (și alte naționalități) care locuiesc în zone cu romi (deci, teoretic, la fel de sărace) sunt pensionari în proporție de 36%, angajați permanent în proporție de 30% și șomeri doar în proporție de 10%.

Parte din aceste discrepanțe sunt explicabile prin condiții sociale non-etnice. În primul rând, populația romă fiind tânără, nu are cum să conțină mulți pensionari. De asemenea, fiind o populație rurală, este normal să existe mai mulți care lucrează pe lângă casă. Chiar și așa, diferențele dintre populația romă și populația non-romă sunt majore.

Veniturile medii ale romilor sunt de 39% din veniturile populației majoritare, conform unui studiu[2] făcut pentru Banca Mondială.

[1] "Volumul II: Populaţia stabilă (rezidentă) – structura etnică şi confesională", în Recensământul Populației și locuințelor (pagină web), INSSE, http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul-ii-populatia-stabila-rezidenta-structura-etnica-si-confesionala/ . Toate linkurile erau funcționale la data de 10 februarie 2016.

[2] Human Development Sector Unit Europe and Central Asia Region, Europe and Central Asia, în Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, Czech Republic, Romania and Serbia / Policy Note, 30 septembrie, 2010, http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2012/06/13/000425970_20120613154450/Rendered/PDF/696550ESW0P1180Economic0Opportunity.pdf.